Deveniţi un detectiv de convingeri ;Puneţi-vă întrebări

  " Daţi-mi voie să vă vorbesc despre o altă tehnică de eliberare de convingeri, una dintre favoritele mele, pe care o folosesc tot timpul. Este o tehnică prin care scăpaţi de convingeri şi deveniţi un detectiv în acest domeniu.
   Este important să vă cunoaşteţi convingerile, deoarece ele creează realitatea în care trăiţi. Atunci când încercaţi să atrageţi ceva în viaţa dumneavoastră şi simţiţi că nu reuşiţi, motivul este contraintenţia inconştientă. Desigur că doriţi să aflaţi care este această contraintenţie.
   Pentru a limpezi lucrurile, vă ofer următoarea demonstraţie. Pe 1 ianuarie, cei mai mulţi oameni îşi stabilesc anumite intenţii referitoare la viaţa lor. De exemplu: "Vreau să slăbesc"; "Vreau să mă las de fumat"; "Vreau să fac exerciţii fizice de trei ori pe săptămână" etc. Dar ce se întâmplă a doua zi sau în săptămâna următoare? Uită de toate aceste intenţii.
   Este un lucru foarte important şi poate că vă gândiţi: "Bun, dacă intenţiile guvernează lumea, cum se face că, deşi îmi stabilesc una pe 1 ianuarie, ea nu se materializează?"
   Cei mai mulţi oameni îşi propun intenţii pozitive, sănătoase. Ei nu spun "o să încep să iau heroină de mâine". În schimb, afirmă ceva de genul "o să-mi caut un alt serviciu", "o să pornesc o afacere" sau orice altă acţiune pozitivă şi bine ; intenţionată. Însă n-o fac, din cauza contraintenţiilor. În subconştientul lor acţionează o contraconvingere, mult mai puternică. Ea contrazice şi înăbuşă hotărârea conştientă.
   Deci, cum scăpaţi de ea? Devenind un detectiv de convin-geri, şi iată cum funcţionează acest lucru. Pentru că ea există în mintea dumneavoastră, convingerea apare în conversaţii, apare în afirmaţii ca: "Aşa mi se întâmplă întotdeauna", "N-am niciodată destui bani"; "Aşa sunt bărbaţii"; "Aşa sunt femeile". Aceasta este o convingere, iar când o auziţi, vreţi să o puneţi la îndoială. Vreţi să spuneţi: "Oare asta cred eu?"
   Dacă aveţi o convingere de genul "n-am niciodată destui bani", e în ordine, nu-i decât o convingere. Faceţi o pauză şi întrebaţi-vă: "Oare cred cu adevărat că nu am niciodată destui bani?" Şi s-ar putea să răspundeţi: "Nu, nu cred asta." Dacă se întâmplă aşa, lăsaţi-o să treacă. Probabil că nu este o convingere activă. Însă, dacă răspundeţi "da, cred că nu am suficienţi bani; niciodată nu am bani destui", e în regulă. Următoarea întrebare este: "De ce cred asta?"
   Ceea ce urmăriţi este dovada propriei convingeri. Parcurgând acest proces interogativ şi pătrunzând ceva mai profund în subiect, veţi găsi dovada principală. Ea poate proveni de la părinţii dumneavoastră. Poate că, la un moment dat, salariul lor a fost mai mic decât se aşteptau, ori poate că nu şi-au putut plăti facturile. Iar în acel moment au rostit ceva de genul: "Niciodată nu sunt suficienţi bani." Aţi auzit această plângere şi aţi preluat-o, inconştient, deoarece, la vremea aceea, nu eraţi conştient de posibilitatea de a o pune la îndoială. Acum puteţi face asta.

   

   Pe măsură ce vă chestionaţi convingerile pentru a ajunge la dovada principală, descoperiţi un puternic sentiment al libertăţii. Vă simţiţi puternic, deoarece aveţi la îndemână o alegere, în momentul critic, puteţi spune: "Vreau să continui să cred asta." Sau puteţi spune: "Convingerea asta nu-mi serveşte la nimic, aşa că am de gând s-o înlocuiesc sau să renunţ la ea."
   Aceasta este forţa procesului de interogare. Vă sfătuiesc să-l aplicaţi cu iubire şi delicateţe, nicidecum cu furie sau frustrare. Pur şi simplu, distraţi-vă puţin. închipuiţi-vă că sunteţi Sherlock Holmes şi că porniţi la "vânătoare de convingeri". Întrebaţi-vă: "Ce cred eu despre bani?"; "Ce cred eu despre relaţii?"; "Ce cred eu despre sănătate?"; şi acceptaţi ceea ce vă..."

Curs despre trezire

secretul rezolvării tuturor problemelor
de Joe Vitale